Să fie într-un sas bun!

Povești săsești

Ieri am avut sentimentul că am trăit un moment istoric.

Ieri, la ora 6 dimineața, așezați la coadă în fața Consulatului din München, între mii de români treziți cu noaptea-n cap, zgribuliți în ploaie, dar sătui de mârlănie și minciuni, hotărâți să îndure ore în șir ca să voteze, am înțeles cel mai bine ce înseamnă că la Revoluție s-a murit pentru ca noi să votăm.

Era limpede că situația din turul întâi se va repeta, în condițiile în care au venit și mai mulți români. Dar oamenii au venit, au rămas, au rezistat. Deja nu mai era vorba doar despre vot, ci despre solidaritate. Prin umilința și bătaia de joc pe care au menținut-o în diaspora, Ponta și ai săi și-au tăiat singuri creanga de sub picioare. Și bine au făcut, n-au crezut, n-au prevăzut efectul, iar noi n-am renunțat. Cu cât ne-au băgat mai tare pumnul în gură…

Vezi articol original 665 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s