Jurnal de grădinar… cu „crastaveți”

„No, şi mai zice că-i profă de română! Nici nu ştie să vorbeşte!”
Nu vă grăbiți, că-s ardeleancă și o iau ca melcu’…sper că știți gluma, oricum nu o spun acum!
E vremea…nu a rozelor, a castraveților. Tot românu’ de orişice gen, mai ales feminin , îi tezaurizează la borcan pentru iarnă.
Vă dau și o scurtă rețetă că mi-a cerut-o o doamnă psiholog al cărei soț s-a amorezat de murăturile mele.
Culegi/ cumperi castraveți, speli împricinații și îi aşezi în recipient+cimbru, mărar, usturoi, ardei iute, dafin, frunze de țelină, de vişin, o frunză de coacăz negru, boabe de piper, ienibahar, muştar( lista se poate ajusta, după plac și ce ai!). Calculezi apa cam cât jumatate din volumul vasului. De exemplu, pentru un borcan de 5 litri cam 2,5 de apă. Eu pun 45 g de sare la litru de apă, mama o lingură la litru de borcan. Dai in clocot apa cu sare, dafin, boabe de piper și torni în borcanul cu de toate. Puneți borcanul pe grătarul de metal al aragazului sau tavă de metal, cuțite(chestie de fizică), să nu se spargă borcanul.
Nu faceți ca soțul meu care a pus un balon de sticlă, de 50 l, pe zăpadă și a turnat apa fierbinte. Așa a înțeles el că eu pun pe ceva rece!
Să revenim la castraveții noștri! Turnați cu grijă apa fierbinte, puneți o farfurioară deasupra și acoperiți cu o haină rea, dar haínă să fie! Lasați așa până a doua zi, când goliți apa, aşezați castraveții și mai adaugați, că acum mai încap, clocotiți iar apa, turnați, acoperiți. Atenție că fermentează și mai curg…Mai repetați faza și a treia oară, dar acum puneți capac sau celofan. Gata, la beci/ pivniță/ cămară cu ei! Alte rețete găsiți pe internet.
Of, plictisitor, dar util! Trecem la lucruri serioase! Pe Florin Piersic îl știți de la lecția cu crastavetele…că așa zic ardelenii…
Incep cu o superstiție: se seamănă fix în 2 mai să-i culegi la 2 zile! Nu am verificat, dar așa mi-a spus Mărioara!
Cea mai tare poveste adevărată din domeniu acum v-o spun! Un soț e mort după castraveți și vede că vecinii au semănat. Ei renovau, cred, oricum era mult de lucru prin curte, casă. O tot bate la cap pe nevastă-sa că trebuie/musai să meargă în luncă să semene „crastaveții”. După mai multe insistențe, soția cedează și pune de cu seară semințele la înmuiat în lapte. Pune castronul în şură și dimineața constată cu stupoare că mâțele au băut laptele cu semințe cu tot. Or fi fost lacto-vegetariene sau flămânde! Ce să facă?! Nu- i spune nimic soțului și pleacă la luncă, destul de departe de casa lor. Acolo, soțul făcea rândurile și ea se prefăcea că seamănă. El mai mergea să vadă dacă au ieșit.La vecini da, la el ba! Se tot plânge soției care îi spune până la urmă povestea. Doamna are un simț al umorului teribil și am râs multă vreme de asta.
Despre castraveții călători ați auzit? Prima dată am aflat de la un proaspăt student care venise în vizită la liceu și mi-a spus că mama lui îi taie pe lung și îi pune în peturi de plastic că se închid mai bine și nu se varsă pe autobuz(așa trimiteam pachete la Timișoara și la Cluj, sau mai nou in Spania, Germania). Acum îi punem la murat în bidoane de 5 l.
Și una cu fă bine și… O doamnă din Cut are copii în Spania și profită că un fost coleg al soțului merge in Spania cu maşina, îl încarcă cu borcane cu castraveți și gogoșari de la „muma”. Ce să facă bietul om, îi este ruşine să o refuze. Pe drum, borcanele se mişcă, moarea curge și îi înmiresmează maşina cu parfum de Cut, autentic românesc. Ce-or fi râs vameşii, fiindcă şoferul știu că nu!
Și mai am destule poveşti, dar nu vreau să ratați minunatele programe TV!( v-am spus doar că eu nu am televizor)
Distracție faină!
Poze cu castraveți o să fur de la soră-mea, că tot e la modă plagiatul, dacă nu le-am șters!
P.S. Dacă îi puneți în peturi, lăsați apa să se răcească puțin, că se deformează, și le inchideți.
PPS: Postarea Iuliei Iulia Comaniciu vă lămureşte matematic despre nodul gordian al tăierii petului! O citez:

E treaba faina.Asa ii pun si eu,dar peturile mele iau calea Feleacului.Reteta infailibila,usturoi din belsug…,super- muratura! Cand ii scoti din pet,clar,sacrifici petul prin sectionare „circulara” (sus) si ii transferi in vase mai mici.cra

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s